"Si acum trebuie sa...". O auzi mereu. Vine de obicei completata de expresii ca "faceti si voi un copil" sau "sa ii faceti un fratior/surioara micutei/micutului". Asta din urma ma doboara. De ce trebuie neaparat ca daca ai o fetita in batatura urmatorul copil sa fie un baietel si invers. Care-i faza cu perechea asta ca eu nu inteleg? Ca doar nu se casatoresc unu cu altu. Chiar nu inteleg. Eu am doua fete si exact asta mi-am dorit sa am. Dar in sarcina a doua nu de putine ori vedeam asa un fel de tristete pe fetele interlocutorilor mei cand le spuneam ca o sa am tot o fata. Parca le era mila de mine. N-am inteles de ce. Nu mi-am dorit niciodata sa am "o pereche". Asa cum sunt oameni care nu isi doresc copii deloc sau sunt oameni care nu vor decat un copil sau oameni care nu vor sa se casatoreasca. Avem asa o mentalitate ciudata noi oamenii. Ni se pare ca acel cineva care sare peste oricare din etapele "relatie-casatorie-copil-doi copii(aici clar primeaza Sfanta Pereche fata-baiat)" nu e in randul lumii adica nu e fericit. Asa cum suntem noi, nu? Ca noi suntem fericiti, avem sot/sotie, copii, purcel si catel. Nu ne gandim niciodata ca poate unii oameni sunt fericiti altcumva decat noi. Nuuu, clar ala nu e fericit! Parca ne e teama sa nu fie cumva mai fericit ca noi. Parca fericirea ar avea grade de comparatie. Nu stiu, stiu doar ca si eu ma surprind mai mereu intreband de unul sau alta daca s-a casatorit, daca mai face alt copil. Devenim oare asa de orbi la diversitatea umana incat vrem ca totii sa intram in normele general acceptate? Suntem atat de inregimentati in gandire? E mare pacat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu